Arborii pentru drumeţi

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

1,2. MOLIDUL şi BRADUL cresc în pădurile muntoase. Frunzele sunt aciculare accăpătoare, la brad mai turtite şi cu două dungi albe pe dos. Scoarţa este roşcată (molid) sau cenuşie (brad). Înfloresc în Martie, iar fructele (conari) se coc în Octombrie. Circurile de brad se îndreaptă în sus, iar la molid în jos. Lemnul este bun de construcţii, cherestea, pentru construcţii de tabără, la fabricarea hârtiei şi a instrumentelor muzicale (rezonanţă).

3. CARPENUL creşte în locuri argiloase şi calcaroase. Scoarţa este netedă, cenuşie. Frunze sunt ovale, dinţate pe margini. Înfloreşte în Aprilie. Fructifică în Octombrie. Întrebuinţări: lemnul dur, se foloseşte la construcţii, strungărie şi la piese expuse frecării – juguri (ţăruşii sunt foarte durabili). Lemnul este un combustibil excelent, dând cărbuni cu incandescenţă prelungită.

4. MESTEACĂNUL creşte pe soluri sărace, uscate, formând mestecănişuri pe dealurile de sub munte. Scoarţa este albă şi se desface în fâşii transversale. Frunzele sunt triunghiulare dinţate pe margini. Înfloreşte în Aprilie şi fructifică în Iunie. Întrebuinţări: lemnul moale se foloseşte la linguri, fuse şi hârtie, iar din ramurile tinere se fac mături; din scoarţă se extrage ulei pentru prepararea pielii ruseşti (iuft). Lemnul este foarte bun pentru lucrări decorative şi lucrări de tabără.

5. SALCÂMUL (Acaţul) a fost adus din America de Nord la începutul secolului al XVII-lea. Scoarţa este brăzdată, frunze sunt penat compuse, iar ramurile au spini puternici. Înfloreşte în Mai-Iunie. Florile sunt albe, aşezate în ciorchini cu miros plăcut (se extrage parfum) – melifere. Fructele (păstăi) coc în Septembrie. Lemnul este elastic, tare şi rezistent la putrezire, şi se întrebuinţează în rotărie. Creşte repede şi e foarte bun la plantaţii pentru fixarea râpelor.

6. STEJARUL creşte în regiuni de dealuri şi câmpie. Tulpina are scoarţa brăzdată. Frunzele sunt lobate, în codiţă scurtă. Florile apar în Aprilie-Mai şi fructul, ghinda, cu codiţa lungă în Septembrie. Varietăţi: Gorunul – frunzele au codiţa lungă; Cerul – cu bobii, frunzele, ascuţiţi; apoi Gâniţa şi Trifanul. Întrebuinţări: lemnul tare se foloseşte la construcţii, mobile şi încălzit, iar scoarţa la tăbăcitul pieilor.

7. ANINUL creşte prin zăvoaie (pe lângă ape). Scoarţa la tinereţe este netedă, verzui-bronzată, cu puncte albe, iar la bătrâneţe este negricioasă, crăpată. Frunzele sunt rotunde, verzi şi lipicioase. Înfloreşte în Februarie-Martie, iar fructele se coc în Septembrie. Lemnul putrezeşte greu. Varietăţi: Arinul Alb şi Arinul de munte (pitic). Întrebuinţări: cu scoarţa româncele vopseau lâna.

8. ARŢARUL creşte în păduri montane. Frunzele sunt cu cinci lobi, neegal dinţate, cenuşii-verzui pe dos la paltin şi mai mici şi cu lobii rotunjiţi la jugastru. Florile melifere apar în Aprilie-Mai. Fructele, samare zboară duse de vânt ca nişte planoare în Septembrie. La câmpie mai are o rudă, glădişul, cu frunze întregi şi dinţate pe margini. Lemnul tare este folosit la clădiri, mobile şi rotărie.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

9. ULMUL creşte la dealuri şi câmpie, în locuri umede. Scoarţa este puţin brăzdată. Frunzele sunt nesimetrice cu margini dinţate şi aspre la pipăit. Înfloreşte în Martie, iar prin luna Mai are samarele (fructele) coapte. Întrebuinţări: mobile, roţi şi luntrii. Prin frecare (metoda indiană) se poate aprinde bine focul.

10. PLOPUL creşte prin locuri nisipoase, argiloase, de la câmpie până la munte. Scoarţa este cenuşie. Frunzele sunt triunghiulare, păroase şi albe ca zăpada pe dos la plopul alb, ascuţite şi de un verde închis la plopul negru tremurător; aproape rotunde şi tremurând la orice adiere de vânt la plopul de munte. Altă specie o reprezintă plopul piramidal. Florile melifere apar în Martie, iar fructele sunt coapte în Mai. Lemnul moale are aceleaşi întrebuinţări ca salcia.

11. SALCIA creşte pe malul apelor, în locuri mlăştinoase şi nisipoase. Scoarţa este cafenie, brăzdată. Frunze sunt lanceolate şi aburii pe dos. Florile măţişori apar prin Martie-Aprilie, iar prin Iunie fructele sunt coapte. Varietăţi numeroase: răchiţele se numesc cele cu vlăstari lungi elastici din care se împletesc coşuri; salcia pletoasă, cu ramuri lungi mari atârnânde. Lemnul moale(scorburos la bătrâneţe) se lucrează uşor; se fac din el linguri, albii (coveţi) şi beţe de chibrit.

12. CASTANUL SĂLBATIC trăieşte la noi cultivat ca plantă ornamentală. Scoarţa este cenuşiu-cafenie, crăpându-se în formă de solzi. Frunzele sunt ca o palmă cu 5-7 foliole. Florile albe apar în Mai, grupate în ciorchini. Fructifică în Septembrie. Lemnul este uşor de lucrat, dar are puţine întrebuinţări.

13. TEIUL creşte prin păduri la câmpie şi dealuri joase. Scoarţa este cenuşie-argintie. Frunze sunt în formă de inimă cu peri argintii pe faţa interioară. Înfloreşte în Iunie-Iulie. Fructifică în Octombrie. Lemnul moale, alb, este uşor de lucrat şi se foloseşte la cadre, creioane şi mobile. Ceaiul de flori este calmant şi digestiv.

14. NUCUL creşte în păduri sau cultivat. Scoarţa este albicioasă, iar coroana mare. Frunzele sunt neperechiat penat compuse. Florile amenţi (măţişori) apar în Aprilie-Mai. Fructele se coc în Septembrie şi sunt drupe a căror înveliş cărnos se desghioacă. Sămânţa (miezul) conţine un ulei şi este hrănitoare. Lemnul este foarte preţios pentru mobile. Învelişul verde al nucilor şi frunzele erau întrebuinţate de românce la vopsitoria casnică.

15. FAGUL creşte la munte în locuri argiloase şi umede, formând făgete umbroase. Scoarţa este netedă, cenuşie. Frunze sunt ovale, lucitoare, întregi şi păroase pe margini. Înfloreşte în Aprilie, iar fructele, numite jir, se coc în Noiembrie. Întrebuinţări: lemnul se foloseşte la strungărie, la facerea mangalului de calitate bună şi la construcţii; frunzele se folosesc la umplerea saltelelor în tabără; jirul se foloseşte la îngrăşarea porcilor şi extragerea unui ulei alimentar (în unele ţări).

16. FRASINUL creşte prin locuri umede (lunci) şi se amestecă cu stejarul. Tulpina este dreaptă, cu scoarţa cenuşie. Înfloreşte în Aprilie şi după aceea apar frunzele neperechiat compuse, aşezate opus. Fructele samare, cu aripioare, apar în Septembrie. Din lemnul tare se fac mânere, mobile, roţi şi bastoane.

Sursa: Carnetul Străjerului

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *