Trasee de drumeție prin BREAZA

„Hai, mândră pitiş, pitiş,

Colea-n vale-n aluniş,

Să ne iubim pe furiş.

Aluniş cu iarbă verde

Unde nimeni nu ne vede.”

Matei Stăncioiu

O mișcare în aer liber pe dealurile și pe coclaurile care împrejmuiesc stațiunea noastră, cu scopul de a cerceta natura și viața, asemeni unui creator de itinerarii, constituie o acţiune plăcută, instructivă şi reconfortantă pentru toţi acei care pleacă la drum și doresc să își călească organismul în natură.

Pornind din centrul localităţii se pot face plimbări mai uşoare către unele locuri din preajmă, cum ar fi Poiana Lazului, situată pe versantul estic al dealului cu același nume, într-un mirific loc unde pădurea de făget se îmbrățișează cu pădurea de brazi, veșnic verde, sau în vârf pe Dealul Gurga, de unde ni se va deschide o frumoasă panoramă asupra orașului.

Din apropierea intrării în Parcul Brâncoveanu, de pe strada Ocinei, se poate ajunge cu ușurință cu un maxi taxi la podul peste râul Provița, în comuna alăturată Adunați, în aproximativ 15 minute. De aici se poate începe un traseu de drumeție către culmile ce încadrează valea Proviței, la vârfurile Măgura Mare (911 m), Sultanul (849 m) și Teișului (714 m), spre Rezervația naturală peisagistică Costișata sau prin Valea Bradului către Rezervația naturală hidrologică Vâlceaua Pietrei.

Spre nord, la vest de râul Prahova, drumeții se pot încumeta peste văi şi dealuri până în vârful Gurguiatu (1339 m) prin comuna Talea sau spre vârful Pleșuva (1255 m) prin satul Posada, pe la Schitul Lespezi, sau prin satul Ghioșești, iar apoi pe drumul Belia-Gurguiata. De la vârful Pleșuva, cei curajoși și pregătiți pot continua pe „Drumul Haiducilor”, prin Poiana Hoților, apoi spre complexul de la Cota 1000. Temerarii se pot avânta până la vârful cu Dor (2006m – unul dintre cele 3 vârfuri ale muntelui Colții lui Barbeș, cu al său vârf central de 2029m) sau pe platoul Bucegilor.

La est de râul Prahova, drumeții pot ajunge la vârfurile Se-căria (1153 m), Doamnele (1484 m) şi Gagul Mare (1660 m) din masivul Gârbova (Baiului) sau să viziteze comuna turistică Valea Doftanei şi Barajul „Paltinu” de pe râul cu acelaşi nume.

Pentru a veni în întâmpinarea celor care sunt hotărâţi să plece în drumeție pe meleagurile brezene vă prezint câteva trasee. Ca punct de plecare propun Panoul ecologic, creat din capace de plastic, care se află în parcul din faţa Primăriei Breaza (Bulevardul Republicii 82B, Breaza de Jos).

11222154_547683815388536_4537354037196559011_o

Panoul ecologic Cleaning Breaza.

Traseele descrise mai jos respectă hărțile ECOTREKKER, ele fiind completate de drumeții și variante care prezintă diverse abordări ale rutelor principale și secundare. Unele trasee nu sunt descrise, tocmai datorită faptului de a vă impulsiona pe dumneavoastră la mișcare cu scopul de a cerceta și descoperi singuri drumul. La sfârșitul descrierilor sunt evidențiate în imagini punctele cheie de-a lungul itinerariilor, după care vă puteți ghida și orienta.

 

Harta 1

Traseul principal – circuit (1-albastru): Primăria Breaza – Str. Plaiului – Liziera de Pini – Culmea Lazului – Str. Tălii – Str. 30 Decembrie – Blvd. Republicii –

Primăria Breaza

[marcaj: punct albastru]

Descrierea traseului:

Traseul măsoară aproximativ 13 kilometri per total (cir-cuit) şi poate fi parcurs în aproximativ trei ore, fără să prezinte vreo dificultate. Este accesibil tot timpul anului.

Pornim din fața Primăriei pe Bulevardul Republicii până la intersecția cu strada Plaiului. Urcăm în pantă pe strada Plaiului şi după intersecția cu strada Pădurii, stradă care urcă prin dreapta de la Gura Beliei – La Serpentine, continuăm spre liziera de pini – La Pietriş, pe lângă tufişurile de mure si cătină aflate pe marginea drumului.

„Urcăm culmea dealului spre nord (1), traversăm pădurea de făget ce îmbracă Dealul Lazului și ajungem în șaua ce separă dealul menționat de Plaiul Tălii. (2)

Un răgaz la Belvedere sus pe izlaz ne va răsplăti efortul depus până aici cu o minunată „priveliște ce se deschide în fața ochilor către est, unde se văd <<podurile>> și terasele pe care stau îngrămădite așezările comărnicenilor. Orizontul este întrerupt apoi, treptat, de culmile dealurilor Lancea (1006 m alt.), de vârful Frumos (1047 m alt.), de Piscul Corhăniei și de vârful Șotrile (799 m alt.) pe care stau cocoțate casele satului Șotrile. În vale undele Prahovei se strecoară, mai puțin gălăgioase ca în anii copilăriei noastre, printre calea ferată și fâșia de asfalt a drumului național București-Brașov, iar în vest țintim cu privirea bazinul hidrografic al Proviței și pantele sudice ale Dealului Plaiul Talea, pe care pasc liniștite turmele de oi. Cântecul mierlelor, al sturzilor, ciripitul vrăbiilor și al pițigoilor, salturile și trilurile ciocârliilor înveselesc zestrea naturii acestor locuri.”

La întoarcere coborâm prin cartierul Gura Beliei pe strada Tălii către strada 30 Decembrie, stradă pe care urcăm până la punctul La Serpentine, loc de unde continuăm pe bulevardul principal din Breaza de Sus spre punctul de sosire

.

Traseul secundar (2.1 – roşu):

Liziera de Pini – Fagul Prinţesei – Plaiul Tălii – Str. Tălii

Descrierea traseului:

Din traseul principal care traversează culmea Dealului Lazului, odată ce am ajuns la punctul La Pietriș, mai exact la țeava de gaze, cotim la stânga spre punctul belvedere Liziera de Pini (3) de unde continuăm prin pădurea de molid și coborâm pe abrupt în pădurea Cheia Proviței de pe versantul vestic al Dealului Lazului (4), întâlnind Traseul secundar 2.2 galben în apropiere de Lacul cu Salamandre.

Continuăm în coborâre prin pădurea de făget Cheia Pro-viței până ajungem la Fagul Prințesei. Pe traseu explorăm ecosistemul Lazului și ne bucurăm de farmecul anotimpului în ca-re ne aflăm. După un scurt popas la umbra falnicului arbore continuăm spre amonte pe albia pârâului Târsa (5).

La ieșirea din pădure urcăm la stânga prin pășune până sus la punctul Bășa, apoi vârful Stâlpu (812 m), unde întâlnim drumul ce urcă dinspre Ocina de Sus, și continuăm pe culmea dealului, în semicerc către apus spre satul Plaiul Tălii.

Suntem la 800 m altitudine. În vale se văd, dezgolite, clinele Gurguiatului, roase și brăzdate adânc de torenții și văile care formează bazinul hidrografic al pâraielor Belia, Belioara și Talea. Pădurea de făget și stejar este întreruptă de grădinile cu pomi fructiferi și de locurile pentru pășune. Către nord, Bucegii își trimit colțurile de piatră înzăpezite spre înaltul cerului. La marginea de sud a pădurii ce îmbracă versantul Gurguiatului se răsfiră, ca un evantai, comuna Talea.

Drumul coboară în serpentine lente culmea dealului spre răsărit și ajunge la strada Tălii.

 

Traseul secundar (2.2-galben):

Str. Armoniei – La Pripon – Str. Ocinei – Str. Surdești – Albia Târsei – Fagul Prințesei – Culmea Lazului –

Poiana Mare – La Serpentine

 

Vom parcurge minunata vale a pârâului Târsa şi pădurea ce îmbracă versanţii Dealului Lazului. Privirile noastre se vor bucura în diversele puncte belvedere, de unde vom admira oraşul Breaza şi împrejurimile sale. Vom descoperi împreună multe obiective cu interes turistic din staţiunea noastră.

Traseul are o lungime de aproximativ 12 km.

Vom depune un efort fizic moderat, care nu necesită pregătire fizică specială, pe o durată de timp de aprox. 3 ore și jumătate (durată care nu include timpul de repaus).

Traseul nu necesită echipament special pentru parcurgere, el se desfăşoară pe drum asfaltat, poteci bătătorite, albie de pârâu şi drum forestier şi nu prezintă porţiuni accidentate.

Ne vom opri în două locuri de popas: Fagul Prinţesei (la sfârşitul porţiunii a doua, după parcurgerea albiei pârâului Târsa) și Poiana Mare a Lazului (aproape de sfârşitul porţiunii a treia, după coborârea din culmea Dealului Lazului) unde putem povesti şi discuta despre cele întâlnite, iar între acestea mai avem posibilitate de a face un scurt repaus la punctul belvedere: Liziera de Pini.

Ne vom opri la fiecare punct de interes turistic, aşa că vă recomand să aveţi bateriile încărcate la aparatele de fotografiat.

Terenul este variat (asfalt, albie de pârâu, poteci prin poieni şi pădure), iar traseul se desfăşoară atât în urcuş, cât şi în coborâre.

Traseul cuprinde 4 porţiuni principale:

Porţiunea 1 (spre V): Punct de plecare – Str. Armoniei – La Pripon – Str.Surdeşti (3,4 km) se desfăşoară pe asfalt, în urcuş către Pripon, apoi în coborâre pe strada Ocinei către pârâul Târsa.

Porţiunea 2 (spre N): Str. Surdeşti – Albia pârâului Târsa – Fagul Prinţesei (2,5 km) se desfăşoară prin poieni, pe la marginea pădurii şi prin albia pârâului.

Porţiunea 3 (spre E): Fagul Prinţesei – Pădurea Cheia Proviței – Culmea Lazului – Poiana Mare – Serpentine (2,4 km) se desfăşoară prin pădure, pe potecă amenajată, în urcuş (diferenţă de nivel de la punctul Fagul Prinţesei la punctul Culmea Lazului de aprox.182 m) şi în coborâre (diferenţă de nivel de la punctul Culmea Lazului la punctul La Serpentine de aprox. 164m).

Porţiunea 4 (spre S): La Serpentine – La Şipot – Str. Armoniei – Punct sosire (2,4 km) se desfăşoară pe asfalt, în coborâre pe bulevardul principal către locul de unde am plecat.

Chiar dacă lăţimea pârâului Târsa, a cărui albie se străbate pe o distanţă considerabilă de aproximativ 2 km, este foarte mică la traversare, pe alocuri mai pot exista mici sectoare de mâl, în funcţie şi de starea vremii, astfel, este obligatoriu ca drumețul să aibă o încălțăminte adecvată impermeabilă, iar ca rezervă o pereche de ciorapi. Dacă starea vremii se prognozează a fi frumoasă, se poate folosi şi o încălţăminte joasă de tip pantofi pentru alergare montană.

Descrierea traseului:

De la Primărie pornim spre nord, pe Bulevardul Republicii, pe traseul principal, până la intersecţia cu strada Armoniei.

Continuăm spre vest pe această stradă, lăsăm în stânga curtea Colegiului Naţional Militar „Dimitrie Cantemir” şi urcăm până în vârf La Pripon, în apropiere de vârful Strajiştea. „Toponimul acesta aminteşte de locurile prin care brezenii aflaţi în serviciul Vămii supravegheau pe vremuri potecile ce coborau pe plai. De aici ne îndreptăm pe drumul asfaltat, pe cele câteva serpentine scurte ale versantului vestic al dealului menţionat până la podul peste pârâul Târsa, de la care şi-a luat numele cartierul în care ne găsim.” Trecem pe lângă Monumentul Eroilor din Valea Târsei și școala gimnazială, pe partea stângă, apoi de biserica Sfântul Mina, pe partea dreaptă. Intrăm pe strada Surdești, iar la 30 m, la o mică „trifurcație” continuăm înainte, nu la stânga tot pe strada Surdești și nici la dreapta, în jos, spre pârâu și stâna de animale. Ajungem pe versantul estic al Dealului Surdești și urmăm poteca care șerpuiește pe izlaz spre liziera pădurii, apoi urcăm în amontefirul pârâului (6).

„Urcăm pe malurile apei până la locul unde întâlnim Cheile Târsei, fenomen natural mai puţin grandios decât altele de acest fel din ţară, dar tot spectaculoase rămân.” Obârșia apei se află sub vârful Stâlpu – Bășa.

Turiştii vor admira, pe parcursul acestui traseu, stratele de conglomerate cu mici văi de aspect torenţial, poienile şi rariştile de pădure prin care trec drumul şi poteca. Codrul prin care urcăm spre obârşia Târsei, imprimă locurilor un aspect impresionant, semănând uneori cu acel codru de aramă despre care vorbea Mihai Eminescu într-o poezie de-a lui. La un moment dat, în cale, privirea este atrasă de maiestuozitatea unui fag falnic (7), secular”, asupra căruia veghează de sus vârful Moșului.

Acest adevărat monument al naturii are venerabila vârstă de peste 600 de ani. A crescut pe malul stâng al pârâului Târsa, în liziera sudică a pădurii din Cheile Târsei la circa 25-30 m de firul văii amintite, într-o poieniță, la adăpost de furia vânturilor și a furtunilor care bântuie rar zona. Arborele s-a păstrat în conștiința localnicilor și sub numele de „Copacul cel mare”.

După un popas de aproximativ 10 minute lângă Fagul Prinţesei pornim la drum şi urcăm prin pădurea de făget ce îmbracă versantul vestic al Dealului Lazului, zonă cunoscută printre localnici sub denumirea de Cheile Proviței. Sus, în culmea dealului, traseul se intersectează cu cel principal care parcurge strada Plaiului şi ajunge în șaua ce face legătura cu Plaiul Tălii. Coborâm apoi pe versantul estic al Dealului Lazului până ce ieşim în Poiana Mare a Lazului, de unde continuăm pe strada Lazului şi ajungem la punctul La Serpentine, locul unde Bulevardul Republicii se continuă cu strada 30 Decembrie, care străbate cartierul Gura Beliei.

Ne întoarcem în punctul de plecare, pe strada principală, spre centrul localităţii, trecând pe rând pe lângă izvorul “La Şipot(8), Biserica cu hramul „Schimbarea la faţă” din Capu Câmpului şi Şcoala gimnazială “Constantin Brâncoveanu” din Breaza de Sus.

NU RECOMAND DRUMEȚIA DE UNUL SINGUR PRIN SĂLBĂTICIE – ATENȚIE LA URȘI!

1. Drumețul trebuie să se informeze amănunțit asupra traseului.

2. Drumețul trebuie să anunțe Centrul de Informare Turistică înainte de a porni la drum, pentru siguranța proprie.

3. Drumețul nu trebuie să plece de unul singur prin sălbăticie, ci în grup de minim 4 drumeți, eventual însoțiți de către un ghid de turism local (Sergio Peștișanu 0726898778).

4. Drumeții trebuie să își însușească cunoștințele bine legate de pericolele ce îi pândesc în sălbăticie (câinii de la stână, urșii etc), să aibă neapărat la ei un fluier și pe parcursul albiei să își facă, mai mereu, simțită prezența.

5. Drumeții nu parcurg porțiunea pe timp de noapte, după ora 18.00 sau înainte de ora 08.00

 

Traseul secundar (2.3-portocaliu):

Str. Căruntei – Poiana Mare – Pădurea de brazi – Versantul sudic al Dealului Lazului – Liziera de zadă

Descrierea traseului:

Până la intrare pe strada Căruntei putem traversa prin Breaza de Sus cartierul Capu Câmpului la pas, până în punctul La Serpentine, apoi coborâm pe strada 30 Decembrie sau putem lua maxi taxi-ul din centru până la grădinița Albinuța din cartierul Gura Beliei.

„Văioaga Căruntei ne duce cu gândul la legenda Brezei; doar un nume – Cărunta – care din cauza șuviței de păr alb din cosițele-i negre, i s-a spus băcița Brează.

Urcăm pe strada Căruntei până ajungem la pârâu, loc ce marchează intrarea în pădurea Lazului. Înainte de pârâu urmăm poteca ce urcă la stânga și ne scoate în Poiana Mare a Lazului.

 

 

Variantă punctul La Serpentine – Poiana Mare (pe traseul secundar 2.2 galben):

Urcăm pe bulevardul principal spre Serpentine, mai exact locul unde Bulevardul Republicii se continuă cu strada 30 Decembrie. Lăsăm strada care ne coboară în cartierul Gura Beliei şi râul Prahova în dreapta şi continuăm la stânga pe strada Lazului până în capătul acesteia. Încă 2 – 3 minute de mers pe poteca situată pe versantul estic al Dealului Lazului şi ajungem la intrarea în pădure, într-un minunat loc de popas şi belvedere, în Poiana Mare a Lazului (9).

Deşi prin preajmă nu există nici un stejar, fructul acestuia denumește în rândul localnicilor, mai ales al tinerilor, locul de popas din poiană, anume La Ghinda Zăpăcită.

Apoi, în loc să urcăm în culme până la drumul ce vine dinspre sud de pe strada Plaiului şi continuă pe coama dealului către Plaiul Tălii (timp aproximativ de 10 minute – marcaj triunghi roșu), pornim spre sud, prin pădurea de brazi (10), pe un drum forestier ce păstrează pe partea stângă a direcției de mers râul Prahova.

Ieșim pe versantul sudic al Dealului Lazului unde în fața noastră se deschide o panoramă frumoasă asupra cartierului Capu Câmpului, respectiv Breaza de Sus. În depărtare se poate zări Crucea de pe Dealul Gurga – un frumos punct belvedere asupra Văii Prahovei către Câmpina – Ploiești.

Continuăm în urcare pe la marginea pădurii până la Liziera de Zadă (Larice), aflată lângă stâlpul de telecomunicații, de unde într-o clipită ne vom intersecta cu traseul principal.

 

Drumeție Valea Căruntei – Bariera de pini

– prin pădurea Lazului, nu prin Poiana Mare

Descrierea traseului:

Urcăm pe strada Căruntei (11) până în capătul acesteia,

unde traversăm un mic pârâu și intrăm în pădurea Lazului (12). Parcurgem în pantă până la drumul din culme versantul estic al dealului menționat, iar de acolo la stânga ajungem în circa 10 minute la punctul Liziera de Pini.

 

Traseul secundar (2.4-verde):

La Pripon – Str. Someș (1) – Str. Carpați (2) – Str. 1 Mai (3)

– Str. Mărășești (4) – Str. Plaiului

 

Este un traseu de legătură, pe drum parți al asfaltat, pe lângă culmea Dealului Vrăbiești, între punctele La Pripon și strada Plaiului și reprezintă itinerariul unei frumoase plimbări de după-amiază.

Se poate pleca din bulevardul principal, parcurgând întreaga stradă a Armoniei, pe lângă curtea Colegiului Militar, până la punctul La Pripon, unde facem la dreapta, pe strada Someș. La ieșirea în strada Plaiului putem coborî, la dreapta, în bulevardul principal sau să continuăm la stânga, spre Liziera de Pini. Întoarcerea în centru se face pe bulevardul principal, prin Capu Câmpului.

 

Drumeție Culmea Dealului Vrăbieşti – Drumul caprelor

Descrierea traseului:

Plecăm din capătul străzii Plaiului (13), din traseul principal, din locul unde se termină traversele de beton şi facem la stânga pe drum de căruţă, nu la dreapta spre La Pietriş.

Mergem paralel cu strada Mărăşeşti pe culmea Dealului Vrăbieşti (14), apoi continuăm paralel cu străzile Livezi, Carpaţi şi Someş. Poteca străbate versantul vestic al Dealului Vrăbieşti şi continuă pe „Drumul caprelor”, având o vedere minunată asupra văii Târsei (15).

 

Drumeție Str. Someş – Echitaţie Breaza (4U) – La Uzină

Descrierea traseului:

Plecăm într-o scurtă plimbare de după-amiază pe strada Armoniei, până în capătul acesteia, anume La Pripon, trecând pe lângă lacul din curtea interioară a Colegiului Militar, unde brotăceii orăcăie de zor la începutul anotimpului călduros.

De la Pripon facem la dreapta pe strada Someş, traversând cel mai modern cartier de case de vacanţă din Breaza (16).

Când ajungem la ultima casă, cea mai măreaţă de pe deal, facem la stânga, urmând poteca până jos, la clubul de echitaţie „4U” (17), situat pe intrarea Cătinei din cartierul Valea Târsei.

Ieşim în strada ce porneşte de la bifurcaţia străzilor Ocinei şi Rafacea şi continuăm la dreapta printre poieni şi livezi. Poteca ne scoate înapoi pe strada Someş, de unde continuăm la stânga pe străzile Carpaţi şi 1 Mai.

Se coboară către uzina Hidrojet printr-o continuare a străzii Livezi, veche potecă ce trecea printre livezile caselor gospodarilor din cartierul Breaza de Sus, pe partea dreaptă a străzii 1 Mai și ieșim în strada Griviţei (18).

 

Harta 2

Traseul principal – circuit (1-albastru):

Primăria Breaza – Str. Sunătorii – Str. Ardealului (1) – Str.Banatului (2) – Str. Moldovei (3) – Trovanţi – Cartierul Ograda – Platoul Mălaie – Valea Morii – Drum Lung (Bo-rungoci) – Str. Ocinei – La Pripon – Blvd. Republicii – Pri-măria Breaza

 

Descrierea traseului:

Traseul are o lungime de aproximativ 11 kilometri și respectă aceleași caracteristici ca acelea anterioare: nu prezintă dificultăți pe parcursul celor trei ore cât sunt necesare pentru a fi parcurs și este accesibil tot timpul anului.

De la Primărie pornim spre sud, pe Bulevardul Republicii, apoi pe strada Sunătorii. Lăsăm în partea dreaptă Biserica Sf. Gheorghe și Tripticul „Cinstiți Memoria Înaintașilor” – Breaza de Jos, iar la prima intersecţie facem la dreapta pe strada Ardealului, apoi la stânga pe strada Banatului. Continuăm pe strada Moldovei către punctul La Trovanți și urmăm drumul ce trece prin cartierul Ograda (19).

„Poteca se aruncă apoi peste văile torențiale care au brăzdat colinele vestice ale acestui deal și ne conduce în latura sudică a cartierului Valea Morii.

Pe pantele estice ale Dealului Corneanca se vede plantația de meri și pruni a fermei pomicole Borungoci (20), de pe care se recoltează anual aceste fructe. Lăsăm în urma noastră satul Izvoru (Provița de Sus), ale cărui case se înșiruie în lungul râului Provița și urmăm, în amonte, drumul care însoțește cu fidelitate albia pârâului Târsa (Drum Lung) până când ajungem la drumul asfaltat Adunați – Breaza. Urcăm spre est pe acesta și, în aproximativ trei sferturi de oră, am ajuns în locul de unde am plecat.”

 

Traseul secundar (2.1-galben):

Spre Crucea de pe Dealul Gurga

Descrierea traseului:

„Acest traseu, pe lângă peisajul original al dealurilor, ne oferă şi o suită de alte tablouri tot atât de interesante ca cele existente pe valea propriu-zisă a Prahovei.”

Traseul este accesibil în tot cursul anului şi măsoară aproximativ 4 kilometri lungime (dus-întors).

De la Primărie coborâm pe Bulevardul Republicii până în dreptul străzii Sunătorii. Pe aceasta mergem până aproape de izvorul Sunătoarea şi continuăm la dreapta pe strada Moldovei, apoi abordăm urcarea prin SUD-EST în culmea dealului, în dreptul indicativului către Crucea Eroilor (21).

„Turiştii vor admira, în drum, arhitectura caselor, grădinile cu pomi fructiferi şi covorul vegetal bogat din jurul lor.

Pe versantul sudic al Dealului Gurga se pot distinge cariera de marnă cenuşie, stratele de marnă roşie sau calcaroase, care intră în alcătuirea scoarţei terestre şi livezile cu pomi fructiferi urcând până sub culme (22).

De sus se văd casele gospodarilor din cartierul Ograda, risipite prin văi şi rarişti de pădure, mulţimea torenţilor care au brăzdat terenul; totodată, se deschide o frumoasă panoramă asupra oraşului.”

[Opţional: De pe strada Banatului putem aborda urcarea prin EST către Cruce continuând drumul spre dreapta, pe o potecă ce se ascunde printre tufişurile de cătină şi mărăcinişuri.]

„Astfel, urcăm o pantă mai accentuată şi ajungem în cel mai înalt punct de pe teritoriul staţiunii: vârful Gurga (743 m altitudine).

Ne aflăm lângă monumentul ridicat în 1935 în memoria eroilor pe care i-a dat Breaza de Sus pentru îndeplinirea idealurilor naţionale de independenţă şi libertate (23).

Suntem, de fapt, pe <<micul Caraiman>>, cum îi mai spun brezenii, pentru asemănarea cu <<fratele>> mai mare şi mai semeţ, Caraimanul din Bucegi. Avem în faţă şi în jurul nostru una din cele mai încântătoare privelişti; oraşul a rămas jos pe terasă, ascuns pe jumătate de la poalele dealurilor, iar cealaltă jumătate abia dacă se mai zăreşte, copleşită de verdeaţă, vara.”

 

Alte abordări ale vârfului Gurga:

  • Abordare dinspre S (din cartierul Ograda, după ce trecem de punctul La Trovanţi) (24)
  • Abordare dinspre V (dinspre Valea Morii, prin pădure) (25)

Marcajul punct galben este prezent până la intrarea în pădure, dinspre Valea Morii, pe poteca ce duce către cartierul Ograda. Intrarea în pădure se face înainte de izvorul care ieșea, nu de mult, dintr-un arbore și care este secat în prezent. (26)

  • Abordare dinspre N (intrare de pe strada Carierei) (27)

 

Traseul secundar (2.2-roşu):

Platoul Mălaie – Vf. Stârcu – Pădurea Ursoaia

Descrierea traseului:

„Aici, turiștii au de admirat pădurea Ursoaia, izvorul de apă sărată și casele care stau <<spânzurate>> pe câte un <<pod>> sau terasă, mic ca întindere, separate între ele de un păienjeniș de văi torențiale care au dat o mare instabilitate terenului.”

Părăsim drumul pe care am venit prin cartierul Ograda și care coboară, în dreapta, spre cartierul Valea Morii și urmăm poteca în urcare spre vârful Stârcu (28).

O priveliște încântătoare ne înconjoară oriunde am privi cu ochii, fie spre Dealul Gurga și cartierul Ograda, fie jos la poalele Ursoaiei, către cartierul Irimești, fie în direcția Proviței către satul Izvoru sau vârful Sultanu și îndărăt către Dealul Lazului, Plaiul Tălii, Gurguiatu și ai săi părinți Bucegii.

Din vârful Stârcu coborâm rapid în Poiana Ursoaia (29) unde facem popas, ne odihnim și ne încărcăm bateriile pentru întoarcerea în stațiune.

 

Drumeţie Cartierul Ograda – Pădurea Valea Morii (30-31)

 

Harta 3

Traseul principal – circuit (1-albastru):

Primăria Breaza – Str. Sunătorii (1) – Str. Poieniţei (2) – Str. Tineretului – Izvorul Sunătoarea – Str. Cerbului – Șipotul Micșunelelor – Str. Micşunelelor – Vf. Ţigla – Pădurea Răgman – Str. Muncii – Str. 23 August – Str. Libertății – Blvd. Republicii – Primăria Breaza

 

Drumeţie Izvorul Sunătoarea – Fagul „Cei 6 fraţi” – Vârful Ţigla – Valea Slăniţii – Șipotul Micșunelelor

– prin pădure (zona Drog – Vâlcea), paralel cu str. Cerbului, cu coborâre din apropierea vf. Țigla (647 m) pe Valea Slăniții, paralel cu str. Micșunelelor

Descrierea traseului:

Traseul este accesibil tot timpul anului. Nu este marcat, are o lungime de aproximativ 12 kilometri și poate fi străbătut în trei ore. Acesta trece printr-o zonă deluroasă și prezintă un peisaj diferit de cel cu care ne-am obișnuit până acum.

De la Primăria Breaza coborâm pe bulevardul principal, intrăm pe strada Sunătorii, lăsăm în dreapta: intrarea pe strada Ardealului (drumul spre crucea de pe Dealul Gurga) și continuarea străzii Sunătorii, iar la câțiva pași distanță ne deplasăm paralel cu strada Libertății (continuare a bulevardului principal din Breaza de Sus) pe strada Poieniței.

Urmăm drumul până ce intrăm pe strada Tineretului pe partea dreaptă, adică a doua stradă la dreapta din Poieniței (prima fiind strada Oituz).

Părăsim strada Tineretului în imediata vecinătate a străzii Orizontului și urmăm poteca (32-33) ce străbate Vâlceaua Tineretului și ne scoate în dreptul Izvorului Sunătoarea (34).

Aici ne putem umple bidoanele de apă și să purcedem mai departe la drum, după ce veverița care își are sălașul prin aceste locuri ne urează Bon Voyage.

La Izvor putem ajunge cu ușurință urmând din bulevardul principal strada Sunătorii, în schimb traseul nostru se dorește a ne prezenta Vâlceaua Tineretului, o adevărată oază de verdeață din mijlocul cartierului Breaza de Jos.

Continuăm pe strada Sunătorii spre sud până în dreptul străzii Cerbului. De aici se bifurcă traseul secundar spre cartierul Irimești.

Drumeția noastră parcurge o potecă prin pădure, care trece pe lângă punctul Fagul „Cei 6 fraţi” (35), iar apoi prin livezi, paralel cu str. Cerbului, iese în culmea dealului în punctul Vf. Stânei (36), loc în care o minunată panoramă asupra împrejurimilor se așterne la picioarele noastre.

Din punctul Vf. Stânei coborâm spre miazăzi pe poteca abruptă până în capătul străzii Micșunelelor. Aici putem ajunge și urmând traseul principal 1 – albastru, continuând pe str. Sunătorii până în dreptul Șipotului Micșunelelor, de unde urcăm până în culme strada cu același nume.

Continuăm pe culmea dealului (37), iar în apropiere de vârful Țigla coborâm pe Valea Slăniții, paralel cu strada Micșunelelor, prin străzile Stejarului și Colinei (Drogului), până în dreptul Șipotului (38) aflat lângă pârâul Valea lui Marin.

 

Drumeţie Primăria Breaza – Blvd. Republicii – Str. Libertății – Str. 23 August – Str. Muncii

Pădurea Fețele Grâului – Vf. Țigla – Str. Micșunelelor – Șipotul Micșunelelor (39-40)

Traseul secundar (2.1-roşu):

Izvorul Sunătoarea – Vf. Ducului (41-42)

Traseul secundar (2.2-galben):

Str. Cerbului (spre cartierul Irimești) – Vf. Stânei – Str. Micșunelelor (43)

 

Harta 4

Traseul principal – circuit (1-albastru):

Primăria Breaza – Str. Frăsinetului – La Scări – Pod haltă Nistoreşti (1) – Halta Nistoreşti – Poiana Frăsinet – La Pini – Dealul Sinoiu – Teren sintetic minifotbal (3) – Str. Sinoiului – Pod gară Breaza (4) – Gara Breaza hc – Str. Gării – Blvd. Republicii – Primăria Breaza (44-48)

Traseul nu este marcat și măsoară o lungime de aproximativ 13 kilometri. Nu prezintă dificultăți și poate fi străbătut în aproximativ trei ore și jumătate. Este accesibil tot timpul anului.

Descrierea porțiunii Primăria Breaza – Str. Gării – Dealul Sinoiu (marcaj punct roșu):

Pornim spre sud pe Bulevardul Republicii până la intersecția cu strada Gării. Coborâm pe aceasta din urmă până la gară.

Traversăm râul Prahova pe podul îngust (49) și urcăm în satul Cornu de Sus, pe strada Mihai Viteazu. La prima intersecţie facem la stânga pe strada Sinoiului, iar după 5 minute de mers o potecă ne va coborî lângă terenul de fotbal sintetic nou construit. „Aceasta ne conduce pe versantul estic către vârful dealului. Urcăm spre cota cea mai înaltă (50).

Spre dreapta, în valea Câmpinița, se văd brazii care prind să străpungă cu sulițele lor, în pâlcuri rare, bolta făgetului des, formând minunate tablouri policrome. Ajungem într-o poiană suspendată, la aproximativ 740 m altitudine. Suntem în apropiere de vârful Dealului Sinoiu. De aici privirea cuprinde în întregime terasa pe care sunt risipite casele brezenilor. Spre sud, coșurile fabricilor și siluetelor noilor blocuri moderne din Câmpina dau o notă aparte peisajului. Soarele bate din plin, făcând să strălucească acoperișurile și născând un joc de umbre ce transformă peisajul într-un caleidoscop colorat. Călătoria e plină de farmec, dacă vremea se menține frumoasă.”

 

Traseul secundar (2.1-galben):

Halta Nistoreşti – Cimitir Nistoreşti (2) – Biserica Sf. Ilie – Str. Mureşului – Punctul La Brad – La Pini (51-54)

Opțional: Traseul secundar (2.2-roşu)

prin Comuna Cornu 

Spre Cruce Cornu – Str. Valea Oprii (5) – Benzinăria ETU Oil – Podu Vadului (55)

 

Alte drumeții:

Drumeție pe gârlă (Conacul părăsit și lacurile) (56-58)

Pe dealurile din Breaza, de-a lungul itinerariilor descrise mai sus și nu numai, se pot organiza drumeții tematice. Acestea pot viza diverse ramuri, nu d oar sportive, ci și: educative, ecologice etc. Astfel, propun câteva denumiri, anume: „A,B,C-ul pădurii Cheia Proviței”, sau a pădurii Lazului – inițiere în recunoașterea speciilor de arbori și de plante, „Fluturi și flori în Poiana Fermecată de pe dealul Vrăbiești”,„Plantele medicinale pe dealul Sinoiu” – recunoașterea și întrebuințarea plantelor medicinale, „Pe urmele Regnului Fungi în Poiana Lazului”, „Omul și mediul înconjurător”, „Curățenia dă puls naturii”, „Inițiere în supraviețuire”, „Obiceiuri, tradiții și meșteșuguri brezene”, „Pregătirea unei drumeții și echipamentul necesar”, „Cum să ne deplasăm corect într-o drumeție” etc., cât și „Transhumanța – Explorând rădăcinile”.

Harta drumețiilor tematice cuprinde 3 elemente de bază:

1. traseul din punctul de START la punctul de popas;

2. locul de popas, unde se pot împărți diverse chestionare și pliante interactive, și pot avea loc dezbateri asupra temei drumeției;

3. traseul de la punctul de popas la FINISH.

Aici, fiecare anotimp are câte un cuvânt de spus în interacțiunea drumețului cu natura.

Cartea „Breaza. Drumeție și cunoaștere” – Sergio Alexandru Peștișanu

Capitolul:  Excursii prin Breaza și împrejurimi, pagina 60.

Copyright © All Rights Reserved 2015  ECOTREKKER – Registered Trademark

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *