Vladislav – călătoria cu autostopul din Ucraina în jurul lumii.

Este oare de ajuns să „faci cu degetul” și să vizitezi aproape toate țările din Europa, și nu numai?!

[Dragi sinăieni, pentru a vă atrage atenția mai mult, orașul natal al lui Vladislav se află la aproximativ 20 km de Ilichevsk (actualmente Ciornomorsk) – oraș port la Marea Neagră înfrățit în anul 2000 cu Sinaia.]

Joi – 02 mai 2019

Grupul #dihaniada format de data aceasta din două echipaje, unul brașovean și unul „capitalist” mai are puțin și pornește către Munții Măcinului întru explorare la pas. Ce poate fi mai superb pentru un prim weekend de mai, atunci când bujorii dobrogeni se pregătesc să explodeze efectiv în ultima lună de primăvară. Plecarea este stabilită pentru ziua de vineri dis-de-dimineață. Cu toții suntem nerăbdători să plecăm iar la drum, în drumeție, departe de tumultul cotidian. Pentru unii dintre noi ziua de joi s-a desfășurat regulamentar la muncă. Așa și eu, iată-mă în jurul prânzului la „birou”, dar un altfel de birou la cafeneaua Starbucks din Centrul Vechi, în Brașov, pentru a îmi limpezi mintea și sufletul cu o cafea bună și o lectură pe măsură în timp ce admir Piața Sfatului cu ale sale căsuțe „ochioase” și colorate. Culoare forfotei de sub Tâmpa dau și turiștii străini, prezenți pe aici mai tot timpul anului.

Departe de aura trecătorilor, mai mult sau mai puțin debusolați, imposibil să nu îl remarc pe Vladislav, un tânăr de 20 de ani din Ucraina cu un rucsac pe măsură în spate. Șez eu bine vreme de jumătate de oră iar tânărul călător nu se sinchisește să lase jos povara de pe umerii săi. Îmi atrage atenția o bucată de carton inscripționată cu marker care stă bine atârnată peste rucsac. Curiozitatea mă îndeamnă să citesc ce scrie acolo…

… iar pe dumneavoastră să aflați de la Vladislav cu ce se mănâncă „hitchhiking-ul”, sau mai bine spus „călătoria cu autostopul”. În limba engleză acestui tip de călătorie i se mai spune și hitching sau thumbing. Pe cei care practică hitching-ul îi vei vedea pe marginea drumurilor cu degetul mare îndreptat spre direcția de mers și cu o bucată de carton pe care stă inscripționată destinația.

Să aflăm în continuare mai multe din interviul realizat în Brașov pe parcursul găzduirii tânărului în vârstă de 20 de ani din Odessa prin interacțiunea cu subsemnatul…

1. Cum se numește tipul de călătorie pe care îl efectuezi?

Felul meu de a călători se definește acum într-o combinație de „hitchhiking”, „backpacking” și „trekking”.

2. Cum ți-a venit idea să călătorești dintr-o țară într-alta? Ți-ai făcut un plan la început și cum ai pornit la drum?

Visul meu din vremurile copilăriei a fost să fac o călătorie în jurul lumii fascinat fiind de cartea lui Jules Verne „Ocolul Pământului în 80 de zile”. Lucrurile s-au concretizat efectiv după o scurtă excursie tip hitchhiking, când mi-am spus că dacă pot face acest lucru de ce să nu realizez ceva mai măreț.

Am început călătoria alături de un prieten. Acum ne-am separat. Planul nostru a fost pur și simplu să vizităm o țară și să o descoperim la fața locului; vara să mergem în țările nordice, iar iarna în țările cu climă blândă.

Călătoria mea, bineînțeles, nu are doar un scop de relaxare sau de petrecere a timpului liber, ci în primul rând de a mă înțelege pe mine însumi și a afla ceea ce îmi doresc pentru viitor, pentru viața mea. Îmi place să învăț despre diverse culturi și religii, despre oamenii cu care interacționez, gândirea lor și hobby-urile pe care le au, și, astfel, la rândul meu explorez lucruri și idei noi. Câteodată mă adâncesc în istorie dacă mă atrage vreun obiectiv anume. Întotdeauna îmi urmăresc instinctul.

Am început călătoria în luna iulie din Odessa, locul unde m-am născut. Am pornit fără nici un ban și fără a cunoaște limba engleza sau a avea cunoștințe de supraviețuire. Am avut lucruri proaste și de slabă calitate. Am pornit doar cu idea noastră, iar pe parcurs ne-am procurat tot ceea ce aveam nevoie.

3. Ce atracții anume te interesează în țara pe care o vizitezi?

Când sosesc într-o țară acord o bună parte de timp documentării la fața locului, întrebând localnicii despre lucrurile care merită vizitate, nu neapărat atracțiile turistice. Pe internet găsești informații, dar localnicii te pot îndruma către locuri uimitoare la care ajung turiști în proporție de 1 la 10000. De abia apoi realizez un plan al călătoriei.

4. Cum te descurci cu transportul?

Câteodată acest lucru este dificil. De exemplu, atunci când ne aflam în Malmo (Suedia) am stat 3 zile pe drum și nimeni nu a oprit. Alteori este ușor.

Cu ajutorul autostopului, în paralel cu mersul la pas – un tip de călătorie diferit de a folosi mijloacele de transport în comun (tren, autobuz etc.), te întâlnești cu persoane interesante, înveți lucruri noi și vezi locuri minunate de o natură fermecătoare.

Dacă vorbim despre ajutor, da, oamenii deseori m-au ajutat, chiar și atunci când am călătorit împreună cu prietenii mei.

5. Ce obiecte din echipamentul unui călător cu autostopul le consideri esențiale/ necesare? Este încărcătura rucsacului tău greoaie?

Esențial pentru mine acum este cuțitul, și un cuțit bun vreau să spun. Necesară este și o acoperitoare protectoare de ploaie, dar cel mai important dintre toate consider că este rucsacul. El trebuie să fie de bună calitate și comfortabil, căci dacă nu ai un rucsac corespunzător aceasta este o mare problemă!

Rucsacul meu întotdeauna își schimbă greutatea. Acesta câteodată are 12 kg, alteori aproape 20 din cauză că anumite persoane îmi oferă alimente în anumite situații, iar în altele vorbim despre necesarul de apă și hrană pentru mersul îndelungat la pas. Dar, sincer să fiu, nu recomand un rucsac „greoi” nimănui!

6. Ce țări ai vizitat până în prezent? Ne poți spune itinerariul tău de până acum?

Cel mai departe față de țara mea am fost în Norvegia (Oslo) și în Belgia. Itinerariul meu recent a început din Ucraina, apoi am vizitat: Rusia, Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, din nou Germania, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Turcia, Georgia, Azerbaidjan și Armenia. Am venit înapoi în Georgia, am încercat să zburăm către Cipru dar nu ni s-a permis și ne-am întors în Turcia, apoi Grecia, Bulgaria și ROMÂNIA acum.

7. Care este experiența ta în România? Ce orașe și locuri ai vizitat și ce ți-a plăcut cel mai mult?

România pentru mine a fost un șoc. Am fost în București, în Sinaia pe munte, la Brașov, Sibiu, Deva, Hunedoara, Alba Iulia și Sighișoara. În inima mea acum se află orașele Sibiu, Brașov și Alba Iulia. Am venit aici și găsesc țara aceasta ca fiind foarte frumoasă. Nu înțeleg totuși de ce oamenii spun că nu este nimic de văzut. Sunt o groază de locuri minunate, iar oamenii sunt prietenoși și deschiși. Nu locuiesc aici, dar acestea sunt cele pe care le gândesc în prezent.

8. De cât timp călătorești și unde urmează să te îndrepți din Brașov? Ce destinații urmează?

Sunt pe drum de 10 luni și o săptămână. După Brașov mă duc la Bran, la Pitești și apoi în Moldova. În Moldova o să vină și prietena mea și împreună vom merge la Cluj, Timișoara, iar apoi către Ungaria, Slovenia și Italia, dar acest plan este posibil să se schimbe.

9. Care a fost cea mai dificilă situație pe care ai întâmpinat-o în călătoria ta?

De regulă călătorii nu spun lucruri rele. Nu știu de ce dar eu întotdeauna sunt deschis și nu mint despre călătoria mea. În fiecare zi s-au întâmplat și lucruri rele și lucruri bune. O situație dificilă am întâmpinat acum o lună de zile când rucsacul prietenei mele a fost furat în Salonic (Grecia) împreună cu toate documentele și lucrurile dinăuntru. A fost într-adevăr foarte greu și din acest motiv călătoresc acum de unul singur. Altădată mă aflam în explorare la pas și pământul de sub picioare a luat-o la vale. În procent de 99% o situație în care moartea își putea spune cuvântul, dar am fost norocos să mă situez în procentul de 1%. Am atâta „istorie”, dar pentru aceasta este nevoie de o carte mare.

10. Aceste întrebări cred că vor stârni curiozitatea cititorilor noștri Ce mănânci și unde dormi? Cum te descurci cu acestea?

În fiecare zi găsesc o cale de rezolvare pentru asta. Legat de hrană întâmpini  mai multe oportunități. De exemplu pot merge noaptea la o pizzerie sau o cafenea și să cer mâncarea care urmează să fie aruncată la gunoi, sau să ajut și să primesc mâncare la schimb. De asemenea, m-au ajutat și oamenii care au împărțit mâncarea cu mine.

Dacă vremea este bună dorm în cortul meu, folosesc sistemul „couchsurfing” (aplicație pentru călători) unde poți găsi cazare gratuită într-un schimb intercultural cât și ghidaj gratuit prin oraș sau cunosc oameni noi și astfel dorm cu prieteni noi. Aceasta nu este ușor dar îmi place.

11. Cum este atunci când traversezi granița dintr-o țară într-alta? Întâmpini dificultăți? Ai nevoie de viză?

Acum că am experiența totul este în regulă. Prima dată am fost puțin speriat. Problematic este atunci când cei de la graniță vor să verifice tot ceea ce ai în rucsac, ce vrei să faci în țara respectivă și te întreabă despre suma de bani necesară. Pentru Europa nu am nevoie de viză, ci doar pașaport. La fel pentru America de Sud și câteva zone din Asia. Momentan strâng bani pentru viză în India, China și alte țări.

12. Ce sfaturi le poți da tinerilor doritori să facă și ei „autostopul”?

Pe de o parte îmi doresc să arăt tuturor că este posibil a călători și nu este diferit fie că ești sărac, din clasa de mijloc sau bogat, iar pe de altă parte să arăt că a călători cu autostopul înseamnă o viață și o practică nouă care trebuie încercată.

13. Unde te pot urmări zilnic pasionații de călătorie?

Pe blog: kudateper.tk, instagram: kudateper, facebook: teperbook și youtube: kudateper.

Relatează pentru Revista Sinaia Excelsior, sub rubrica <<file de călătorie>>, „drumețul brezean” Sergio Peștișanu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *