Luaţi aminte.. îngrăşăminte!

ÎNGRĂȘĂMẤNT, îngrășăminte, s. n. Gunoi organic, băligar de vite sau produs mineral, folosite pentru a mări fertilitatea solului agricol.

Pe vremea romanilor locuitorii din Italia, Galia şi Britania cunoşteau şi foloseau calcarul şi marna drept îngrăşământ. În Extremul Orient se foloseau: deşeuri de oase şi coarne, cenuşă de oase, gips şi calcar. În America precolumbiană cenuşa plantelor şi gunoiul erau îngrăşăminte curente. În anul 1563 Bernard Palissy, supranumit „olarul savant”, a fost primul care a aratat că „sarea” (adică sărurile minerale) nu face să crească plantele. În 1792 Antoine Lavoisier a arătat rolul substanţelor minerale în dezvoltarea plantelor. Justus von Liebig a pus bazele ştiinţei moderne a nutriţiei minerale.

Iată câteva materiale prielnice pentru îngrășământ:

photo_544630345693883

Este de preferat a evita aceste materiale organice:

photo_544630349027216

Materiale care necesită o folosire specială:

photo_545035662320018

1. Cartonul nereciclabil este lent în descompunere. Rupeţi-l în bucăţi mici. Dacă se doreşte, puneţi-l în apă şi adăugaţi o picătură de detergent pentru a încuraja viteza de descompunere.
2. Cocenii de porumb sunt lenţi în descompunere. Daţi-i printr-o moară de ştiuleţi de porumb sau tăiaţi-i în bucăţi foarte mici, amestecaţi cu materiale bogate în nitrogen.
3. Boala plantelor infectate poate fi greu de eliminat. Coaceţi plantele la soare în pungi de plastic până s-au uscat complet, sau lăsaţi-le în gramada fierbinte (55-60 de grade Celsius) cel puţin o săptămână, ori ardeţi-le şi puneţi cenuşa în morman/ sau lăsaţi deoparte de morman.
4. Pesticidele şi erbicidele sunt o preocupare, degradabilitatea variază între una şi douăsprezece luni (un an). Lăsaţi resturile de iarbă pe peluză (optim) sau adăugaţi-le în grămadă dacă materialul se transformă în îngrăşământ pentru cel puţin 12 luni, sau aşteptaţi 2-3 săptămâni, înainte de a folosi resturile de la peluză, după aplicarea chimicalelor. Nu folosiţi aceste resturi ca mulci de grădină pentru cel puţin 2-3 săptămâni (sau după două cosiri) de la folosirea chimicalelor.
5. Acestea sunt de asemenea lente în descompunere. Straturi subţiri din resturi de gard viu pot fi folosite ocazional ca furaj ordinar; taie cu toporul rămuricile şi crengile în bucăţi mici.
6. Ele schimbă chimia mormanului, cauzează pierdere de nitrogen, iar prea multe limete vătămează bacteriile şi alte microorgasnisme. Omiteţi a le adăuga la morman sau folosiţi cu măsură în straturi subţiri dacă mormanul devine anaerob (a nu se amesteca cu gunoi).
7. Cojile de nucă sunt lente în descompunere. Pulverizaţi-le cu un mărunţitor.
8. Este un absorbant de umiditate înaltă, lent în descompunere. Amestecaţi-l în întregime cu alte materiale şi în cantităţi mici. Dacă este posibil, îmbibaţi muşchiul de turbă în apă călduţă înainte de a fi adăugat la morman.
9. Conurile de pin sunt lente în descompunere. Mărunţiţi-le sau tăiaţi-le în bucăţele foarte mici.
10. Acele de pin sunt lente în descompunere. Amestecaţi-le în întregime cu alte materiale şi adăugaţi în cantităţi mici.
11. Frunzele de rubarbă conţin acid oxalic care scade ph-ul şi inhibă activitatea microbiană. Adăugaţi-le în cantităţi foarte mici şi amestecaţi-le complet cu alte materiale/ sau lăsaţi-le deoparte de morman.
12. Lent în descompunere, rumeguşul poate afecta negativ aerarea. Operat în morman în ploaie artificială, amestecaţi-l în prealabil cu materiale bogate in nitrogen.
13. Gazonul este lent în descompunere. Rupeţi-l în bulgări mici, amestecaţi-l în întregime cu alte materiale sau acoperiţi partea de sus a mormanului cu rădăcinile acestuia în sus, iarba în jos (mai bine în toamnă), sau păstraţi pentru îngrăşământ separat cu rădăcinile în sus, udat complet şi acoperit cu o prelată închisă la culoare.
14. Acesta poate îngreuna compostul terminat. Adăugaţi cantităţi mici în straturi subţiri ca activator de sol sau lăsaţi-l deoparte de morman (compostul terminat produce aceleaşi rezultate şi în mod tipic cântăreşte mai puţin). Solul poate conţine juglon [substanţă eliminată de frunzele nucului, care spălată de pe frunze şi ajunsă în sol inhibă dezvoltarea unor plante] ce poate fi toxic. Adăugaţi-l în cantităţi mici.
15. Amestecaţi-le în întregime, toxinele se vor biodegrada în 30-40 de zile. Sistemul radicular de rizomi este greu de omorât. Coaceţi frunzele de nuc la soare în pungi de plastic până când sunt uscate complet/ sau lăsaţi-le deoparte de morman.
16. Seminţele de buruieni sunt greu de omorât. Optim a fi folosite când sunt verzi şi nu sunt prezente capetele de seminţe, sau lăsaţi în morman (55-60 de grade Celsius) cel puţin o săptămână.
17. Cenuşa de lemn schimbă chimia mormanului şi poate cauza dezechilibru nutritiv. Folosiţi-o cu măsură în straturi subţiri; a nu se folosi în partea de sus a mormanului/ sau lăsaţi-o deoparte de acesta.
18. Aşchiile de lemn sunt lente în descompunere. Mărunţiţi-le sau tăiaţi-le în bucăţi foarte mici; amestecaţi-le cu materiale bogate în nitrogen.
Planşele sunt realizate de către http://web.extension.illinois.edu/state/index.cfm și traduse pentru dumneavoastră de către noi.

  • – –
1. Ghid privind colectarea selectivă a deşeurilor
 
2. Ghid privind depozitarea deşeurilor menajere
3. Ghid de compostare a deșeurilor menajere din fermele periurbane

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *