Vei fi mereu BREZEAN, dacă..

Vei fi mereu BREZEAN, dacă..

 

 ai băut țuică la Gicu Chiurchiuruc, care locuia pe strada Morii sau ai acasă un butoi făcut de meșterul Soare;

 

… ai mers în drumeții cu Tova – doamna profesoară de istorie Cornelia Ene;

 

… ai fost în excursii cu domnul profesor de sport Enescu sau cu doamna educatoare Iulica din Capu Câmpului;

 

… ai trecut pe la măcelăria La Gică Măcelaru, fie la Capu Câmpului sau apoi în centru;

 

… ai mâncat mici făcuți de Nea Vasile Focșeneanu;

 

… ai ascultat epigramele avocatului Dan Popescu la bodega lui Cătescu;

 

… ai fost să iei apă sărată pentru murat varza de la izvoarele sărate de pe Valea Morii și Livezi;

 

… ți-ai potcovit calul la Mitu Rădulescu sau boii la Nea Gică Crețu;

 

l-ai cunoscut pe frizerul Weber Tiberiu din Podu Vadului;

 

… ai trecut pe la fostul han al lui Vasile Bălan;

 

… ai locuit în „La Motoroești („Peste Vâlcea, azi Drog-Vâlcea);

 

… ai folosit piatra de râu (trând – varietate de gips cristalizat) scoasă de la una din cele două cariere (din vârful Țigla, unde ajungeai de pe Drumul Trândului sau din „baia de piatră, situată pe Valea lui Marin, de pe drumul spre satul Irimești) sau ai lucrat la una dintre cele patru mine și sonde, deschise între 1955-1957, din Podu Vadului;

 

ți-a ghicit în cărți Marița Cojocaru „a lui Chelu (fata moașei Andrechia Motoroiu);

 

… ai băut apă din Fântâna de la Floștoiu-Morăruș, de pe aleea Rugului, din Fântâna lui Enache de pe Livezi, din Fântâna Anei State, fântânile de la Băloiu și Poteca Galbenă, unele azi dispărute;

 

… ai fost pe la clubul de cartier cu televizor „Casă de citit, situat la „Crucea Dochiei, unde se afla stația terminus „La Vasilescu a autobuzului local (IGO);

 

… ai tăi părinți sau bunici au semnat în anul 1913 petiția pentru a forma comuna Take Ionescu, redactată de către învățătorul D. Apostol;

 

… ai fost la balul de sâmbătă seara sau la hora de duminică după amiază, de la căminul cultural din Podu Vadului, sau mai înainte la salonul lui Gogu Ștefănescu sau Nae Anghel Marin; la diminețile de basm (de citit povești) sau la filmele proiectate, ambele duminica, actualmente depozit de materiale de construcții al firmei NIA-COM;

 

… ai jucat fotbal la Recolta Breaza, sau ai făcut parte din echipa Șoimii Podu Vadului (apoi Unirea Podu Vadului);

 

… ai participat la a XVI-a Balcaniadă de marș a factorilor poștali – Breaza, 20 septembrie 1987;

 

… ai fost la ștrandul din cadrul complexului de agrement Crystal;

 

… ai tăi părinți au fost porecliți „găureni – originari din satul Irimești (Valea Lungă), denumire provenită de la forma geografică în care era așezat satul;

 

… ai trecut prin fața aparatului de fotografiat al domnului Zaroschi; ai fost în salonul de fotografiat al domnului Dobrescu sau ai vreo fotografie de la Lili Fotograful;

 

… l-ai văzut pe stradă pe brezeanul Oprina cum purta pe umăr o găină sau pe brezeanul Olteanu care umbla cu un pui de veveriță;

 

… îți amintești de publicația Revista noastră” (Școala Medie mixtă de 10 ani din Breaza), cu primul număr apărut la 5 noiembrie 1953, devenită Aripi” (Școala Medie Aurel Vlaicu) în anul 1957 – revistă scrisă de mână sau de revista în limba rusă Drujba” (Prietenie), scoasă în anul 1954 la liceul din Breaza, cât și Începuturi literare;

 

… l-ai avut profesor de educație fizică pe domnul Virgil Dudău, al cărui nume îl poartă astăzi sala de sport a liceului teoretic;

 

… îți amintești din perioda internatului școlar de contabilul Bibac, administratorul Barbăscumpă, cărăușul internatului și al cantinei școlare Vârlan sau de pedagogul Milu (Jabotinski);

 

… dacă fredonai cântecul lui Raj Kapoor – Avaramu, pe text adaptat: Sunt student din Valea Lungă și fumez Carpați cu dungă”;

 

… ai fost la frizat, tuns sau bărbierit la Onoiu, sau mai apoi la Dumitrescu și Cobeanu;

 

… ai trecut pe la meșterii Petrică „Tapițerul”, Irinel Chivu „Cizmarul” sau Fănică „Croitorul”

 

din tomul III de carte intitulat

 „Breaza. Drumeție și Pasiune” (2019)

 

..  ai visat la meșteșugurile de altădată, ai ascultat glasul morilor de pe râul Prahova și ți-au obosit mâinile datorită pivelor din bârne de stejar și a dârstelor;

 

.. ai văzut cărăușii în hanurile de la răspântiile drumurilor, cât și pe rândași și potecași, sau pe vătafii de plai și ai făcut popas la Hanul Brezii „La Lina lui Bondoc” și la Hanul „La Ghioșica” ;

 

.. ai stat la umbra nucilor seculari, plantați pe la 1844 de domnitorul Gheorghe Bibescu, pe Aleea Nucilor;

 

.. ai fost la Cârciuma fiului lui Moș Mănoiu – Niță Manolescu, tatăl generalului Ion Manolescu, care se afla în apropierea locului unde este astăzi farmacia de la piață;

 

.. ai băut „zeamă” de struguri, ori de prune la Cârciuma lui Bălan de la Podul Vadului;

 

.. l-ai văzut pe drum pe Badea Cârțan și a sa desagă plină cu cărți de slovă și duh românesc;

 

.. ai aruncat cu privirea la prințesa Zoe Basarab Brâncoveanu prin curtea boierească a castelului;

 

.. te-ai plimbat pe lacul din parc, azi „groapa”, alimentat cu apă adusă din puțurile de captare din Valea Câmpului;

 

.. l-ai cunoscut pe fostul florar al primăriei Breaza – Klenert Felix sau pe Frantz care s-a ocupat de fosta seră a Sanatoriului TBC;

 

.. le ști pe fetele de la Școala Atelier de Instruire Casnică, care pentru început a funcționat  în casele Stoicescu de pe actualul colț al bulevardului principal cu str. Eternității, sau pe cele de la Liceul Industrial de Fete;

 

.. ai fost la restaurantul cofetărie „Temperanța” și ai ascultat-o până către zorii zilei pe Ioana Radu la Terasa Bondocică;

 

.. ai băut o halbă de bere la Terasa Bondoc;

 

.. ai petrecut la restaurantul terasă Fronescu;

 

.. copil fiind, te jucai în parcul Casei Naționale sau în sezonul de vară la Ștrandul Breaza, cu acces din str. Ștrandului (porțiunea dintre Aleea Nucilor și Bulevardul Eroilor, actualmente Miron Căproiu);

 

.. ai participat la spectacolele gen revistă „Breaza-n balon”, „KM103”, la reprezentațiile „Vraja aleei”, „Noaptea în parc” sau „Gurga și Sinoiul”;

 

.. pe la tine, copil fiind, a venit „Cercul bunului gospodar”, să ți se dea cunoștințe despre creșterea animalelor, pomicultură și îngrijirea culturilor în grădini;

 

.. ai citit ziarul „Breaza”, tipărit pentru prima dată în anul 1903, la tipografia lui Ion Baboianu cu sediul în imediata vecinătate a Primăriei de azi;

 

..   îl știi pe Gheorghe Coman din Breaza, cel mai entuziast admirator al lui Aurel Vlaicu, care a realizat multe machete de avioane după schițele inventatorului;

 

.. îl cunoști pe Mircea Bolintineanu din Breaza, omul care, alături de Dan Stuparu și Adrian Popescu-Săcele, a pus bazele karate-ului în România;

 

.. ai asistat la înființarea Oficiului Local de Cură și Turism Breaza, care a avut ca principală atribuție coordonarea acțiunilor de propagandă turistică, utilizând suportul documentar pe care îl pun la dispoziție instituțiile statale sau particulare interesate în promovarea aspectelor balneoclimaterice, a manifestărilor cultural artistice și a concursurilor sportive. Breaza s-a evidențiat ca fiind în plină dezvoltare datorită turismului de munte și a sportului de iarnă, cât, mai ales, prin apele sale termale necesare în tratarea multor afecțiuni;

 

.. ai auzit despre Dumitru Focșeneanu, cel mai bun frânar român, născut la Breaza și multiplu medaliat la campionatele mondiale și europene la bob, unde a participat în echipă cu Ion Panțuru;

 

.. ți-a trecut pe la urechi numele de Cooperativa Vistieru, cooperativă care avea ca obiectiv de a lua păduri în exploatare sau în plină proprietate, de a înființa ateliere și fabrici pentru prelucrarea lemnului, cu scopul de a asigura locuri de muncă și de a desface pe piață produse ieftine, combătând specula și intermediarii;

 

.. te-ai aprovizionat cu produse dintre cele mai diversificate de la Cooperativa Agricolă și Industrială Breaza;

 

.. știi de Cooperativa Caselor Naționale G-ral Ion Manolescu, care deținea și o fabrică de bibelouri și jucării, de Cooperativa GLIM și Cooperativa Libertatea. Toate acestea au reprezentat, în trecut, principalul pion în viața economică a localității;

 

.. ai apelat la Serviciul Veterinar Sanitar din Breaza, în atribuțiile căruia intrau: executarea măsurilor sanitare de interes local și general, supravegherea permanentă și gratuită a locuitorilor săraci, controlul condițiilor igienice în școli, în curțile particulare, al apelor curgătoare și fântânilor etc;

 

.. ai tăi bunici, sau străbunici, au făcut parte din grupul de învățători locali din inițiativa cărora s-a înființat, în octombrie 1893, Banca Populară Cooperativă “Caraimanul” Breaza de Sus, sau dacă ai trecut pe la Banca Populară “Sunătoarea” Breaza de Jos;

 

.. ai procurat ciment, var hidraulic sau ipsos de la Fabrica de cărămidă „Gheorghe Mateescu”, sau ai trecut pe la secția de chit, ciment și bitum, tot din cartierul Gura Beliei;

 

.. ai fost în locuința domnului Dobrescu, fotograful stațiunii, care pregătea ieșirea papagalului pentru instantanee remarcabile, pe care atunci când le privim ne aducem cu drag aminte de vremurile copilăriei;

 

.. ai venit cu porumbul de la vale și te-ai oprit să înoptezi la Hanul lui Vasile Bălan, sau, mai recent, ai trecut pe la bufetul din Podu Vadului, „adevărat loc sfânt al adepților zeului Sticloanță, și care forfotea de credincioși, pentru unii fiind nu a doua casă, cum se spune, ci adevărata casă!” (Gheorghe Stanciu – Podu Vadului);

 

.. ți-a tăiat buricul moașa Andrechia sau, copil fiind, erai atras de perele sântiliești, care se coceau la 20 iulie de Sf. Ilie, din grădina acesteia;

 

.. ți-ai procurat o roabă, o hârdaie, furci, donițe, sau porumbare de la Târgul Drăgaica, care se ținea în 24 iunie la Gura Beliei, separat de bâlciul din 14 octombrie;

 

.. ai văzut moara de apă și mașina de dărăcit lână ale lui Iosif Niculescu;

 

.. o cunoști pe Iulia Goran, cea care duce tradiția artei populare brezene la înalte culmi lucrând broderia de Breaza din 1978 și până în prezent;

 

.. ai citit ziarul Jurnalul de Breaza, publicație lunară de informație și atitudine cetățenească, editată de „Centrul Cultural Ion Manolescu”;

 

.. ai mâncat mere  și prune de pe plantația Borungoci, situată pe pantele estice ale dealului Corneanca;

 

.. copil fiind, în anotimpul rece ai schiat pe pârtia ce pornea din vârful Drogului, de lângă ultima casă, cea a lui Gică Motoroiu, și ajungea în vale către Livezi, sau te-ai dat cu sania la Pripon și pe drumurile ce coboară spre râul Prahova;

 

.. ai stat la umbra arborelui multi-secular aflat pe malul stâng al pârâului Târsa, denumit Copacul cel Mare, sau Fagul Prințesei;

 

.. ai fost la pensiunea Privighetoarea, transformată în anul 2005 în Casa Roșie, situată pe strada Armoniei, care a aparținut poetului Adrian Păunescu;

 

.. casa în care locuiești a fost ridicată de către meșteșugarul, dulgher din tată-n fiu, Gheorghe Bercăroiu, care spunea: “Este necesar ca meșteșugarul care bate un cui, să-l bată nu numai cu ciocanul, ci cu tot sufletul lui.” Acesta a construit peste 1200 de case în arhitectura prahoveană, toate de un farmec aparte;

 

.. l-ai cunoscut pe Constantin-Titus Vîjeu, poet, prozator și reporter român, născut pe strada Morii din Breaza;

 

.. te-ai aprovizionat cu pâine de la Fabrica de Pâine, care în anul 1959 când a intrat în funcțiune avea o capacitate de prelucrare a 15 tone de făină pe zi;

 

 .. ai servit masa la cantina special amenajată în cadrul restaurantului – pensiune Liliacul, din strada Republicii, nr. 84;

 

.. ai trecut pe la medicul Constantin Drăguș, care în 1944 activa la singura circumscripție sanitară din Breaza, de care depindeau și comunele Ocina și Cornu, fiind ajutat de alte patru cadre sanitare;

 

.. ai trecut pe la Cooperativa „Arta Casnică”, ale cărei produse de artizanat se bucură de renume, atât în țară, cât și peste hotare;

 

 .. te-ai plimbat cu autobuzele de mare capacitate I.G.O. și D.G.T.A. care asigurau transportul pe rutele Breaza – Câmpina și Breaza – Sinaia – Predeal;

 

 .. ai folosit serviciul interurban de telefonie din cadrul P.T.T.R. (Poștă – Telegraf – Telefon – Radio), unde cu ajutorul monezilor puteai intra în conversație și transmite cele voite către rudele sau apropiații din țară; perioadă când așteptam nerăbdători să învârtim rotița telefonului atunci când primeam ton, abia după introducerea monedelor – fiselor de 25 de bani, apoi de 1 leu și 3 lei. Telefoanele aveau culoare albastră și argintie (interurban);

 

 Aici doresc să menționez pe brezenii: Nicolae Oprea, Ion Cojocaru, Dinu Dobre, Ion Drăghici și Dumitru Șovăială, administratori, pe vremuri, pe la 1850, ai celor patru stații de poștă de pe valea superioară a Prahovei, anume: Câmpina, Comarnic, Sinaia și Predeal.

 

.. ai ieșit în discotecă să asculți rock la  Satelit – în locația unde este acum biblioteca orașului, la Burtea – unde este astăzi pensiunea Rază de Soare, dacă mergeai duminica să asculți manele la Romaco sau mergeai la disco la Braserie;

 

.. te-ai jucat biliard la Ovidiu și la aparatele cu țestoasele ninja la Snack Bar sau ai fost la calculatoare la Dexter;

 

.. ai mâncat semințe la păhărel de la Viorica Țiganca și tanti Puica;

 

.. ai văzut golul din corner al lui nea Nae Tărăbuță;

 

 .. ai luat prima burtă la Lacul 2.

 

din tomul I de carte intitulat

 „Breaza. Drumeție și Cunoaștere” (2017)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *